"Underworld"... Eterna luptă între vampiri şi vârcolaci ne ţine lipiţi de marile ecrane din 2003. Şi, deşi trebuie să recunosc că dispariţia personajului meu preferat din serie, anume vârcolacul-tartor Lucian, îşi spune cuvântul asupra mea, al patrulea film din serie, "Underworld: Awakening" reuşeşte să îmi taie respiraţie prin efecte vizuale de mâna întâi şi o acţiune cu ritmul foarte alert. Ca să nu mai iau în calcul revenirea lui Kate Beckinsale, care arată bine în costumul ei negru din piele şi asta se vede din plin pe ecran, din abundenţa de "poze" numai bune de print-screen-uit şi pus direct pe desktop!

După ce primele două filme au fost regizate de Len Wiseman şi al treilea, de Patrick Tatopoulos, care a dus partea romantică a filmului la un nivel de basm - chestie care i-a şi atras o întreagă serie de cronici negative, partea a patra a intrat pe mâna cvasi-necunoscuţilor suedezi Mans Marlind şi Bjorn Stein, care s-au gândit să se întoarcă la rădăcinile filmului: conspiraţii, măcel şi multă, multă acţiune. Şi poate că tocmai de "sânge proaspăt" avea nevoie seria pentru a captiva din nou un public care se împuţinase sensibil după "Rise of the Lycans", fiind înlocuit de o armată de fane ale vârcolacilor, care probabil au şi iniţiat curentul "warewolf is the new vampire" sau, mai bine zis, "lycan is the new vampire".

Contraofensiva începe cu "Awakening". La fel cum eroina se trezeşte din somnul criogenic descoperind că lumea din jurul ei s-a schimbat foarte mult, că se înfruntă cu o corporaţie malefică la cârma căreia se află doctorul Jacob Lane (Stephen Rea) şi că are aliaţi surprinzători în persoana detectivului Sebastian (Michael Ealy) şi a tânărului vampir David (Theo James), după un soi de "purificare" a lumii de toate elementele ne-umane, la fel şi VAMPIRII se trezesc la viaţă după ce aşa-zisa lor ferocitate a căzut în desuetudine în conştiinţa cinefililor după seria "Twilight", scot colţii şi gloanţele de argint şi reuşesc să îşi apere... bărbăţia.

Din fericire, am fost cruţaţi de prezenţa lui Michael, iubitul Selenei, dar acesta ameninţă să se întoarcă într-un sequel. Însă, într-o notă personală, am apreciat întoarcerea pe ecrane în rol de vârcolac a lui Kris Holden-Ried, un chip familiar celor pasionaţi de poveştile de profil, mai ales mulţumită rolului detectivului-vârcolac Dyson din serialul canadian "Lost Girl".

Overall, se putea scoate mai mult din acest film, dar ne-a făcut plăcere să o revedem pe Kate într-un rol ceva mai matur... kicking ass la fel de crunt ca în primele două filme ale seriei. Pornisem la cinema oarecum reticenţi, dar putem acum exclama: "Vampirii se întorc!". Deşi bătălia e încă departe de a fi câştigată...